Vise încătușate

Trăim în state în care suntem liberi să visăm. Nimeni nu ne interzice să privim în oglinda sufletului nostru, să ne descoperit darurile și visele de acolo și să luptăm pentru ele. Însă dincolo de paravanele lumii noastre există o altă lume: o lume în care visele sunt interzise, în care viața este redusă la simpla existență fizică, fără țeluri și idealuri în afară de acela de a supraviețui. Orice zâmbet de fericire este șters și înlocuit cu un rânjet de răutate, orice vis inocent este înlocuit cu o pedeapsă aspră sau chiar cu moartea, orice speranță care încă pâlpâie este stinsă cu ură. Unde se întâmplă asta? În lumea noastră, țări în care violența și teroarea predomină. Mulți am citit ororile care se petrec în anumite locuri în care unii pentru că au crezut în Hristos și-au pierdut viața, alții pentru că au încercat să-și atingă visele au fost bătuți crunt…și totuși au luptat cu putere pentru a ieși din tiparele impuse fără milă.

Noi ce facem dacă avem această libertate de a trăi? Noi ce facem dacă avem pace să credem în Dumnezeu și să-I facem cunoscută iubirea și altora? Ce facem noi cu visele noastre? Oprah spunea că frica omoară mai multe vise decât toate înfrângerile pe care le-am putea avea vreodată. Oare renunți la visele și speranțele și credința ta înainte să prindă viață? De ce? De frică? Frică de ce? „Pot totul în Hristos care mă întărește.” Filipeni 4:13

Poate că lucrurile nu ies întotdeauna cum am visat noi, dar măcar putem sta liniștiți că am încercat. Nu, nu vă încătușați visele înainte de a prinde viață! Când încetăm să mai visăm, ne stingem încetul cu încetul!